Evaluarea
Evaluarea- este un subproces al procesului de învăţământ, alături de predare şi învăţare, prin care se verifică realizarea cantitativă şi calitativă a obiectivelor instruirii, în vederea reglării acesteia (şi a procesului de învăţământ).
Evaluarea si notarea scolara alcatuiesc o modalitate de codare numerica - insotita de aprecieri calitative - a rezultatelor obtinute de elevi, servindu-se de scara de la 1 la 10.
Prin evaluare se intelege masurarea si aprecierea cantitativa a efectelor invatarii scolare.
Evaluarea- este un subproces al procesului de învăţământ, alături de predare şi învăţare, prin care se verifică realizarea cantitativă şi calitativă a obiectivelor instruirii, în vederea reglării acesteia (şi a procesului de învăţământ).
Evaluarea si notarea scolara alcatuiesc o modalitate de codare numerica - insotita de aprecieri calitative - a rezultatelor obtinute de elevi, servindu-se de scara de la 1 la 10.
Prin evaluare se intelege masurarea si aprecierea cantitativa a efectelor invatarii scolare.
După modul în care se integrează în desfăşurarea procesului didactic, putem identifica trei strategii:
♦ evaluare iniţială, realizată
la începutul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la
care se situează elevii;
♦ evaluare formativă, care
însoţeşte întregul parcurs didactic, organizând verificări sistematice în
rândul tuturor elevilor din toată materia;
♦ evaluarea sumativă, care
se realizează de obicei, la sfârşitul unei perioade mai lungi de instruire;
SCOPUL URMARIT DE ACESTE EVALUARI:
·
Evaluarea
iniţială:
o
identifică nivelul achiziţiilor iniţiale ale elevilor în
termeni de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi, în scopul asigurării premiselor
atingerii obiectivelor propuse pentru etapa imediat următoare;
o
“este indispensabilă pentru a stabili dacă subiecţii dispun
de pregatirea necesare creării de premise favorabile unei noi învăţări” (Ioan Cerghit, 2002).
·
Evaluarea formativă:
o
urmăreşte dacă obiectivele concrete propuse au fost atinse
şi permite continuarea demersului pedagogic spre obiective mai complexe;
“Unicul scop al evaluării formative este să identifice situaţiile în care
întâmpină elevul o dificultate, în ce constă aceasta şi să-l informeze” (De
Landsheere, 1975), atât pe el cât şi pe profesor.
·
Evaluarea sumativă:
o stabileşte gradul în care au fost atinse finalităţile
generale propuse (fie dobândirea unei atitudini sau a unei capacităţi),
comparându-i pe elevi între ei (interpretare normativă), ori comparând
performanţele manifestate de fiecare cu performanţele aşteptate (interpretarea
criterială).1. cu referire la efectele invatarii - vizeaza relatia profesor-elev: nivelul de pregatire a elevilor si evolutia acestuia in timp, in functie de posibilitatile lor reale de invatare prin raportare a performantelor obtinute de scoala la cele asteptate de societate.
2. cu referire la insusi procesul instructiv-educativ - vizeaza autoestimarea profesorului, factorii de indrumare si control ai invatamantului in vederea asigurarii unei verificari sistematice si integrale a performantelor elevilor, a conceperii si realizarii unui proces instructiv-educativ capabil sa cultive interesul ptr studiu al elevilor.
Procesul de evaluarii presupune mai multe etape:
. definirea obiectivelor procesului de invatamant.
. crearea situatiilor de invatare care sa permita elevilor achizitionarea comportamentelor preconizate prin obiective.. selectarea metodelor si instrumentelor de evaluare necesare.. desfasurarea procesului de masurare a cunostintelor achizitionate.. evaluarea si interpretarea datelor obtinute.. concluzii si aprecieri diagnostice si prognostice
Masurarea presupune aplicarea unor tehnici specifice pentru a cunoaste efectele actiunii instructiv- educative si a obtine date in perspectiva unui scop determinat. Exactitatea masurii este conditionata de calitatea instrumentelor de masura folosite si de modul cum sunt acestea aplicate
- presupune o determinare obiectiva prin surprinderea riguroasa a unor achizitii si nu implica emiterea unor judecati de valoare.
Aprecierea sau evaluarea propriu-zisa constituie procesul de judecata de valoare a rezultatelor constatate, prin compararea acestora cu scopurile urmarite .
- presupune si semnificatia unui rezultat observabil sau masurabil intr-un cadru de referinta axiologic.
Decizia reprezinta operatia de evaluare care asigura prelungirea aprecierii intr-o nota scolara, caracterizare, hotarare, recomandare,etc. cu valoare de prognoza pedagogica.
- se realizeaza in raport cu anumite criterii pedagogice, spre exemplu :
a) potentialul elevului, valorificat la maximum ;
b) cresterea calitativa a activitatii didactice ;
c) prin anticiparea corect-pozitiva, prin metamorfoza diagnozei in prognoza ;
d) indrumarea evaluatului prin termeni manageriali.
STRATEGII DE EVALUARE
modalitatile sau tipurile specifice de integrare a operatiilor de masurare-apreciere-decizie in activitatea didactica/educativa, integrare realizabila la diferite intervale de timp scurt, mediu si lung si in sensul indeplinirii unor functii pedagogice specifice.
1. Din punct de vedere al situatiilor de evaluare, putem identifica doua strategii :
♦ evaluare realizata in circumstante obisnuite, bazata pe observarea activitatii elevilor;
♦ evaluare specifica, realizata in conditii special create ce presupune elaborarea si aplicarea unor probe, partenerii angajati in proces fiind constienti de importanta demersurilor de verificare si apreciere intreprinse;
2. Dupa accentul pus pe proces sau pe sistem:
♦ evaluarea de proces - se refera la performantele elevilor;
♦ evaluarea de sistem - accentul se pune pe sistemul in care se desfasoara procesul de invatamant
3. Dupa functia dominanta indeplinita, putem identifica doua strategii:
- evaluare diagnostica (se realizeaza o diagnoza descriptiva ce consta in localizarea lacunelor si erorilor in cunostinte si abilitati dar si a "punctelor forte" si o diagnoza etiologica care releva cauzele care au generat neajunsurile constatate);
- evaluare predictiva prin care se urmareste prognozarea gradului in care elevii vor putea sa raspunda pe viitor unui program de instruire;
4. Dupa modul in care se integreaza in desfasurarea procesului didactic, putem identifica trei strategii:
- evaluare initiala, realizata la inceputul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situeaza elevii;
- evaluare formativa, care insotete intregul parcurs didactic, organizand verificari sistematice in randul tuturor elevilor din toata materia;
- evaluarea sumativa, care se realizeaza de obicei, la sfaritul unei perioade mai lungi de instruire;
5. Dupa autorul care efectueaza evaluarea, putem identifica trei strategii:
- evaluare interna, intreprinsa de aceeasi persoana/institutie care este direct implicata si a condus activitatea de invatare (de exemplu, invatatorul sau profesorul clasei);
- evaluarea externa, realizata de o alta persoana/institutie, alta decat cea care a asigurat derularea predarii si invatarii;
- autoevaluare, efectuata de subiectul insusi asupra propriului progres;
6. Nu este mai putin importanta nici departajarea ce se face intre:
- evaluarea preponderent pedagogica, vizand in esenta ceea ce subiectii au asimilat, ceea ce stiu sa faca si ce capacitati si trasaturi si-au format;
- evaluarea preponderent psihologica, privind functiile psihice implicate in activitatea de invatare.
Evaluarile psihologice vizeaza aptitudinea subiectului de a invata, adica ceea ce poate sa faca;
7. Dupa obiectul evaluarii:
- evaluarea procesului de invatare (atat a achizitiilor cat si a procesului in sine);
- evaluarea performantelor (realizate individual, in grup sau de catre grup);
- evaluarea a ceea ce s-a invatat in scoala sau a ceea ce s-a invatat in afara scolii;
8. Dupa domeniu:
♦ evaluarea in domeniul psihomotor (capacitati, aptitudini, deprinderi);
♦ evaluarea in domeniul socio-afectiv ( atitudini);
♦ evaluarea in domeniul cognitiv (cunostinte);
9. Dupa modul in care pot sau nu pot fi cuantificate rezultatele:
♦ evaluare cantitativa - rezulatele sunt cuanti-ficabile in functie de un punctaj;
♦ evaluare calitativa - la care rezultatele nu pot fi masurate prin cuantificare;
modalitatile sau tipurile specifice de integrare a operatiilor de masurare-apreciere-decizie in activitatea didactica/educativa, integrare realizabila la diferite intervale de timp scurt, mediu si lung si in sensul indeplinirii unor functii pedagogice specifice.
1. Din punct de vedere al situatiilor de evaluare, putem identifica doua strategii :
♦ evaluare realizata in circumstante obisnuite, bazata pe observarea activitatii elevilor;
♦ evaluare specifica, realizata in conditii special create ce presupune elaborarea si aplicarea unor probe, partenerii angajati in proces fiind constienti de importanta demersurilor de verificare si apreciere intreprinse;
2. Dupa accentul pus pe proces sau pe sistem:
♦ evaluarea de proces - se refera la performantele elevilor;
♦ evaluarea de sistem - accentul se pune pe sistemul in care se desfasoara procesul de invatamant
3. Dupa functia dominanta indeplinita, putem identifica doua strategii:
- evaluare diagnostica (se realizeaza o diagnoza descriptiva ce consta in localizarea lacunelor si erorilor in cunostinte si abilitati dar si a "punctelor forte" si o diagnoza etiologica care releva cauzele care au generat neajunsurile constatate);
- evaluare predictiva prin care se urmareste prognozarea gradului in care elevii vor putea sa raspunda pe viitor unui program de instruire;
4. Dupa modul in care se integreaza in desfasurarea procesului didactic, putem identifica trei strategii:
- evaluare initiala, realizata la inceputul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situeaza elevii;
- evaluare formativa, care insotete intregul parcurs didactic, organizand verificari sistematice in randul tuturor elevilor din toata materia;
- evaluarea sumativa, care se realizeaza de obicei, la sfaritul unei perioade mai lungi de instruire;
5. Dupa autorul care efectueaza evaluarea, putem identifica trei strategii:
- evaluare interna, intreprinsa de aceeasi persoana/institutie care este direct implicata si a condus activitatea de invatare (de exemplu, invatatorul sau profesorul clasei);
- evaluarea externa, realizata de o alta persoana/institutie, alta decat cea care a asigurat derularea predarii si invatarii;
- autoevaluare, efectuata de subiectul insusi asupra propriului progres;
6. Nu este mai putin importanta nici departajarea ce se face intre:
- evaluarea preponderent pedagogica, vizand in esenta ceea ce subiectii au asimilat, ceea ce stiu sa faca si ce capacitati si trasaturi si-au format;
- evaluarea preponderent psihologica, privind functiile psihice implicate in activitatea de invatare.
Evaluarile psihologice vizeaza aptitudinea subiectului de a invata, adica ceea ce poate sa faca;
7. Dupa obiectul evaluarii:
- evaluarea procesului de invatare (atat a achizitiilor cat si a procesului in sine);
- evaluarea performantelor (realizate individual, in grup sau de catre grup);
- evaluarea a ceea ce s-a invatat in scoala sau a ceea ce s-a invatat in afara scolii;
8. Dupa domeniu:
♦ evaluarea in domeniul psihomotor (capacitati, aptitudini, deprinderi);
♦ evaluarea in domeniul socio-afectiv ( atitudini);
♦ evaluarea in domeniul cognitiv (cunostinte);
9. Dupa modul in care pot sau nu pot fi cuantificate rezultatele:
♦ evaluare cantitativa - rezulatele sunt cuanti-ficabile in functie de un punctaj;
♦ evaluare calitativa - la care rezultatele nu pot fi masurate prin cuantificare;
METODE DE EVALUARE
cale prin care profesorul ofera elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stapanire a cunostintelor, de formare a diferitelor capacitati testate prin utilizarea unei diversitati de instrumente adecvate obiectivului de evaluare propus.
1. Metodele traditionale
. Probele orale
. Probele scrise
. Probele practice
2. Metode complementare
. observarea sistematica a activitatii si a comportamentului elevilor
. referatul
. investigatia
. proiectul
. portofoliul
. autoevaluarea.
Metodele traditionale
Verificarea orala = conversatie(individuala, frontala sau combinata) prin care profesorul urmareste identificarea cantitatii si calitatii instructiei.
- avantaje - comunicare deplina intre profesor si clasa de elevi
- feed-back-ul este mult mai rapid
- favorizeaza dezvoltarea capacitatilor de exprimare ale elevilor
- dezavantaje - obiectivitatea ascultarii orale poate fi periclitata de interventiile unor variabile: starea de moment a educatorului, gradul diferit de dificultate a intrebarilor puse, starea psihica a evaluatilor etc.
- nu toti elevii pot fi verificati, ascultarea fiind realizata prin sondaj.
Verificarea scrisa - apeleaza la anumite suporturi scrise, concretizate in lucrari de control sau teze.
- elevii isi prezinta achizitiile educatiei fara interventia profesorului
- posibilitatea verificarii unui numar relativ mare de elevi intr-un interval de timp
- raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare
- avantajarea unor elevi timizi sau care se exprima defectuos pe cale orala
- implica feed-back mai slab, in sensul ca unele erori sau neimpliniri nu pot fi eliminate operativ, prin interventia profesorului
Probele practice - presupun aplicarea cunostintelor teoretice insusite precum si deprinderilor si priceperilor anterior formate.
cale prin care profesorul ofera elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stapanire a cunostintelor, de formare a diferitelor capacitati testate prin utilizarea unei diversitati de instrumente adecvate obiectivului de evaluare propus.
1. Metodele traditionale
. Probele orale
. Probele scrise
. Probele practice
2. Metode complementare
. observarea sistematica a activitatii si a comportamentului elevilor
. referatul
. investigatia
. proiectul
. portofoliul
. autoevaluarea.
Metodele traditionale
Verificarea orala = conversatie(individuala, frontala sau combinata) prin care profesorul urmareste identificarea cantitatii si calitatii instructiei.
- avantaje - comunicare deplina intre profesor si clasa de elevi
- feed-back-ul este mult mai rapid
- favorizeaza dezvoltarea capacitatilor de exprimare ale elevilor
- dezavantaje - obiectivitatea ascultarii orale poate fi periclitata de interventiile unor variabile: starea de moment a educatorului, gradul diferit de dificultate a intrebarilor puse, starea psihica a evaluatilor etc.
- nu toti elevii pot fi verificati, ascultarea fiind realizata prin sondaj.
Verificarea scrisa - apeleaza la anumite suporturi scrise, concretizate in lucrari de control sau teze.
- elevii isi prezinta achizitiile educatiei fara interventia profesorului
- posibilitatea verificarii unui numar relativ mare de elevi intr-un interval de timp
- raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare
- avantajarea unor elevi timizi sau care se exprima defectuos pe cale orala
- implica feed-back mai slab, in sensul ca unele erori sau neimpliniri nu pot fi eliminate operativ, prin interventia profesorului
Probele practice - presupun aplicarea cunostintelor teoretice insusite precum si deprinderilor si priceperilor anterior formate.
Metode complementare (moderne de evaluare)
Observarea sistematica a comportamentului elevilor in timpul activitatii didactice furnizeaza profesorului o serie de informatii utile, diverse si complete, greu de obtinut astfel prin intermediul metodelor de evaluare traditionale.
- prof. foloseste: - fisa de evaluare (calitativa)
- scara de clasificare
- lista de control/verificare
Fisa de evaluare - date factuale despre evenimentele cele mai importante pe care profesorul le identifica in comportamentul sau in modul de actinue al elevilor sai (fapte remarcabile, probleme comportamentale, evidentierea unor aptitudini deosebite intr-un domeniu sau altul)
- interpretarile profesorului asupra celor intamplate, permitandu-i acestuia sa surprinda modelul comportamental al elevilor sai.
Scara de clasificare - insumeaza un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse evaluarii, insotit de un anumit tip de scara, de obicei scara Likert
- elevului ii sunt prezentate un numar de enunturi in raport de care aceasta trebuie sa manifeste acordul sau dezacordul, discriminand intre 5 trepte :
- puternic acord
- acord
- indecis (neutru)
- dezacord
- puternic dezacord
Lista de control/ verificare - prin intermediul ei doar se constata prezenta sau absenta unei caracteristici, comportamente etc. fara a emite o judecata de valoare oricat de simpl
- in listele de control se recomanda :
# completarea informatiilor asupra comportamentului elevului in timpul activitatilor didactice
# aplicarea lor numind cazul copiilor cu dificultati de invatare
Referatul - permite o apreciere nunantata a invatarii si identificarea unor elemente de performanta individuala a elevului, care isi au originea in motivatia lui pentru activitatea desfasurata.
- doua tipuri de referate :
a. referat de investigatie stiintifica, bazata pe descrierea demersului unei activitati desfasurate in clasa si pe analiza rezultatelor obtinute
b. referat bibliografic, bazat pe informarea documentara, bibliografica.
Investigatia ofera posibilitatea elevului de a aplica in mod creativ cunostintele insusite in situatii noi si variate, pe parcursul unei ore sau a unei succesiuni de ore de curs.
- presupune definirea unei sarcini de lucru cu instructiuni precise, intelegerea acesteia de catre elevi inainte de a trece la rezolvarea propriu-zisa, prin care elevul demonstreaza si exerseaza totodata, o gama larga de cunostinte si capacitati in contexte variate.
- se poate formula si sub forma unor teme pentru acasa, dar definitivarea se va face in clasa, prin comentarea concluziilor.
- presupune parcurgerea cel putin a urmatorilor pasi :
· enuntarea sarcinii de lucru (de catre profesor)
· identificarea modalitatilor prin care se pot obtine datele/informatiile necesare (de catre elev, dar si cu indrumarea profesorului)
· strangerea datelor/informatiilor (de catre elev)
· stabilirea strategiei de utilizare a datelor/informatiilor ( de catre elev cu indrumarea profesorului)
· scrierea unui raport privind rezultatele investigatiei (de catre elev)
- pune in valoare : . creativitatea si initiativa
. cooperarea si participarea la lucru in echipa
. constanta si concentrarea atentiei
. perseverenta
. flexibilitatea gandirii si deschiderea catre noi idei
- trebuie adaptata varstei elevului si experientei lor intelectuale
Proiectul - metoda complexa de evaluare individuala sau de grup, recomandata pentru evaluarea sumativa.
-subiectul este stabilit de catre profesor, dar dupa ce se obisnuiesc cu acest tip de activitate, elevii insisi vor putea propune subiectele.
- presupune parcurgerea cel putin a urmatorilor pasi :
· enuntarea sarcinii de lucru
· repartizarea responsabilitatilor in cadrul grupului
· colectrea datelor, a materialelor
· realizarea produsului
· prezentarea
- evalueaza : - capacitatea de a observa si de a alege metodele de lucru
- capacitatea de a masura si de a compara produsele (rezultatele)
- capacitatea de a utiliza corespunzator bibliografia
- capacitatea de a manevra informatia si de a utiliza cunostinte
- capacitatea de a rationa si de a utiliza proceduri simple
- capacitatea de a sintetiza si de a organiza materialul
- capacitatea de a realiza un produs.
- se poate derula intr-o perioada mai mare de timp, pe secvente determinate dinainte sau structurate circumstantial.
- criterii de evaluare: - validitate
- elaborare si structurare
- creativitate
- calitatea materialului utilizat
- raportare la tema proiectului
- documentare
- lucru in echipa (distribuirea si asumarea adecvata a sarcinilor)
- calitatea rezultatelor (valorificarea in practica, aplicabilitate)
Portofoliul - o metoda de evaluare complexa, longitudinala, proiectata intr-o secventa mai lunga de timp, care ofera posibilitatea de a se emite o judecata de valoare, bazata pe un ansamblu de rezultate.
- poate contine:
- lucrari scrise
- teste
- chestionare
- compuneri
- fise
- proiecte
- informatii despre activitatile extrascolare la care elevul a participat
Autoevaluarea presupune:
. prezentarea sarcinii de lucru, a obiectivelor curriculare si de evaluare pe care trebuie sa le atinga elevii
. incurajarea elevilor pentru a-si pune intrebari legate de modul de rezolvare a unei sarcini de lucru
. incurajarea evaluarii in cadrul grupului sau al clasei
. completarea la sfarsitul unei sarcini de lucru importante a unui chestionar
- are efect numai daca este folosita in mod constant
ELABORAREA PROBEI DE EVALUARE.
Testul de evaluare didactica se constituie ca o proba complexa formulata dintr-un ansamblu de itemi, care in urma aplicarii ofera informatii pertinente referitoare la modul de realizare a obiectivelor didactice, la progresul scolar etc.
Denumirea de test docimologic, se atribuie testelor care indeplinesc o functie docimologica, adica de examinare si notare.
Testul docimologic prezinta urmatoarele avantaje:
- are un grad mare de obiectivitate;
- prezinta regurozitate in masurarea didactica si in aprecierea modului de rezolvare a problemelor continute;
- permit obtinerea de rezultate multiple
- se pot construi relativ usor
- dezv capacitatea de autoevaluare la elevi
Testul docimologic are urmatoarele componente:
- obiectivele didactice stabilite in corelatie cu continuturile de invatamant
- continuturile itemilor
- rezolvarile itemilor si modul de acordare a punctajelor
- performanta maxima specifica, care reprezinta nivelul comportamental maxim ce poate fi atins de elev;
- performanta minima admisa
Elementele din care se compune un instrument de evaluare, enunturi, intrebari simple sau structurate, probleme, exercitii de orice tip poarta numele de itemi.
Clasificarea itemilor: in functie de gradul de obiectivitate oferit de corectare :
- itemi obiectivi
- itemi semiobiectivi
- itemi subiectivi (cu raspuns deschis)
I. Itemi obiectivi, caracterizati prin :
- asigrarea obiectivitatii in evaluare si notare
- fidelitate ridicata
- permit un feed-back rapid
- capacitatea de a testa un numar mare de elemente de continut
1. Itemi cu alegere duala - alegerea raspunsului corect din doua variante posibile, de tipul : adevarat-fals, corect-incorect, da-nu, fapt-opinie, cauza-efect etc.
Avantaje :
- obiectivitate
- eficienta (pot acoperi un numar mare de obiective si de continuturi intr-un timp relativ scurt de testare)
- usurinta in notare
Limite :
- nu pot evalua creativitatea si nici capacitatea de sinteza
- pot fi rezolvati relativ usor prin ,,ghicirea,, raspunsului (sansa de 50%)
- utilizarea frecventa poate produce un efect negativ asupra invatarii
2. Itemi cu alegere multipla - acest item este format dintr-un enunt (premisa) urmat de un numar de optiuni din care elevul trebuie sa aleaga solutia corecta .
Avantaje :
- obiectivitate si fidelitate mare
- eficienta
- usurinta de notare
- posibilitate redusa de ,,ghicire,, a raspunsului
Limite :
- nu pot evalua creativitatea si capacitatea de sinteza
3. Itemii de asociere -acest item, presupune stabilirea unor corespondente, asocieri intre elementele distribuite pe doua coloane : pe una, premisele, iar pe cealalta solutiile.
Avantaje :
- obiectivitate si fidelitate mare
- eficienta
- usurinta in notare
Limite :
- nu pot masura rezultate ale invatarii situate la niveluri cognitive superioare precum analiza si sinteza
- utilizarea frecventa poate produce un efect negativ asupra invatarii
In realizarea itemilor de asociere tip pereche, pentru a evita ghicirea solutiilor prin eliminare, numarul acestora trebuie sa fie mai mare decat al premiselor.
II. Itemii semiobiectivi, caracterizati prin:
- pot testa o gama larga de capacitati intelectuale
- plaseaza elevul intr-o situatie cognitiva cu un grad de complexitate ridicat
- permit utilizarea unor materiale auxiliare
1. Itemii cu raspuns scurt/de completare - acest tip de item solicita elevul sa formuleze un raspuns scurt , sa completeze o afirmatie in asa fel incat aceasta sa dobandeasca sens si valoare de adevar.
Avantaje:
- validitate si aplicativitate mare
- evalueaza atat capacitatile cognitive inferioare, precum cunoasterea si intelegerea, cat si medii, precum aplicarea
- pot acoperi o arie ampla de continuturi cu ajutorul unui numar relativ de itemi
Limite:
- elaborarea raspunsului nu solicita dezvoltarea unor capacitati cognitive complexe precum analiza, sinteza si rezolvarea de probleme
In realizarea itemilor cu raspuns scurt, raspunsurile solicitate trebuie sa fie relevante pentru evaluarea unei abilitati.
2. Itemii de completare - sunt de fapt o varianta mai ,, pretentioasa,, a itemilor cu raspuns scurt. Ei solicita producerea unui raspuns al carui rol este sa intregeasca un enunt lacunar sau incomplet.
Avantaje:
- validitate si aplicabilitate mare, evalueaza atat capacitatile cognitive inferioare (cunoastere si intelegerea) cat si medii precum aplicarea
- pot acoperi o arie ampla de continuturi
Limite:
Observarea sistematica a comportamentului elevilor in timpul activitatii didactice furnizeaza profesorului o serie de informatii utile, diverse si complete, greu de obtinut astfel prin intermediul metodelor de evaluare traditionale.
- prof. foloseste: - fisa de evaluare (calitativa)
- scara de clasificare
- lista de control/verificare
Fisa de evaluare - date factuale despre evenimentele cele mai importante pe care profesorul le identifica in comportamentul sau in modul de actinue al elevilor sai (fapte remarcabile, probleme comportamentale, evidentierea unor aptitudini deosebite intr-un domeniu sau altul)
- interpretarile profesorului asupra celor intamplate, permitandu-i acestuia sa surprinda modelul comportamental al elevilor sai.
Scara de clasificare - insumeaza un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse evaluarii, insotit de un anumit tip de scara, de obicei scara Likert
- elevului ii sunt prezentate un numar de enunturi in raport de care aceasta trebuie sa manifeste acordul sau dezacordul, discriminand intre 5 trepte :
- puternic acord
- acord
- indecis (neutru)
- dezacord
- puternic dezacord
Lista de control/ verificare - prin intermediul ei doar se constata prezenta sau absenta unei caracteristici, comportamente etc. fara a emite o judecata de valoare oricat de simpl
- in listele de control se recomanda :
# completarea informatiilor asupra comportamentului elevului in timpul activitatilor didactice
# aplicarea lor numind cazul copiilor cu dificultati de invatare
Referatul - permite o apreciere nunantata a invatarii si identificarea unor elemente de performanta individuala a elevului, care isi au originea in motivatia lui pentru activitatea desfasurata.
- doua tipuri de referate :
a. referat de investigatie stiintifica, bazata pe descrierea demersului unei activitati desfasurate in clasa si pe analiza rezultatelor obtinute
b. referat bibliografic, bazat pe informarea documentara, bibliografica.
Investigatia ofera posibilitatea elevului de a aplica in mod creativ cunostintele insusite in situatii noi si variate, pe parcursul unei ore sau a unei succesiuni de ore de curs.
- presupune definirea unei sarcini de lucru cu instructiuni precise, intelegerea acesteia de catre elevi inainte de a trece la rezolvarea propriu-zisa, prin care elevul demonstreaza si exerseaza totodata, o gama larga de cunostinte si capacitati in contexte variate.
- se poate formula si sub forma unor teme pentru acasa, dar definitivarea se va face in clasa, prin comentarea concluziilor.
- presupune parcurgerea cel putin a urmatorilor pasi :
· enuntarea sarcinii de lucru (de catre profesor)
· identificarea modalitatilor prin care se pot obtine datele/informatiile necesare (de catre elev, dar si cu indrumarea profesorului)
· strangerea datelor/informatiilor (de catre elev)
· stabilirea strategiei de utilizare a datelor/informatiilor ( de catre elev cu indrumarea profesorului)
· scrierea unui raport privind rezultatele investigatiei (de catre elev)
- pune in valoare : . creativitatea si initiativa
. cooperarea si participarea la lucru in echipa
. constanta si concentrarea atentiei
. perseverenta
. flexibilitatea gandirii si deschiderea catre noi idei
- trebuie adaptata varstei elevului si experientei lor intelectuale
Proiectul - metoda complexa de evaluare individuala sau de grup, recomandata pentru evaluarea sumativa.
-subiectul este stabilit de catre profesor, dar dupa ce se obisnuiesc cu acest tip de activitate, elevii insisi vor putea propune subiectele.
- presupune parcurgerea cel putin a urmatorilor pasi :
· enuntarea sarcinii de lucru
· repartizarea responsabilitatilor in cadrul grupului
· colectrea datelor, a materialelor
· realizarea produsului
· prezentarea
- evalueaza : - capacitatea de a observa si de a alege metodele de lucru
- capacitatea de a masura si de a compara produsele (rezultatele)
- capacitatea de a utiliza corespunzator bibliografia
- capacitatea de a manevra informatia si de a utiliza cunostinte
- capacitatea de a rationa si de a utiliza proceduri simple
- capacitatea de a sintetiza si de a organiza materialul
- capacitatea de a realiza un produs.
- se poate derula intr-o perioada mai mare de timp, pe secvente determinate dinainte sau structurate circumstantial.
- criterii de evaluare: - validitate
- elaborare si structurare
- creativitate
- calitatea materialului utilizat
- raportare la tema proiectului
- documentare
- lucru in echipa (distribuirea si asumarea adecvata a sarcinilor)
- calitatea rezultatelor (valorificarea in practica, aplicabilitate)
Portofoliul - o metoda de evaluare complexa, longitudinala, proiectata intr-o secventa mai lunga de timp, care ofera posibilitatea de a se emite o judecata de valoare, bazata pe un ansamblu de rezultate.
- poate contine:
- lucrari scrise
- teste
- chestionare
- compuneri
- fise
- proiecte
- informatii despre activitatile extrascolare la care elevul a participat
Autoevaluarea presupune:
. prezentarea sarcinii de lucru, a obiectivelor curriculare si de evaluare pe care trebuie sa le atinga elevii
. incurajarea elevilor pentru a-si pune intrebari legate de modul de rezolvare a unei sarcini de lucru
. incurajarea evaluarii in cadrul grupului sau al clasei
. completarea la sfarsitul unei sarcini de lucru importante a unui chestionar
- are efect numai daca este folosita in mod constant
ELABORAREA PROBEI DE EVALUARE.
Testul de evaluare didactica se constituie ca o proba complexa formulata dintr-un ansamblu de itemi, care in urma aplicarii ofera informatii pertinente referitoare la modul de realizare a obiectivelor didactice, la progresul scolar etc.
Denumirea de test docimologic, se atribuie testelor care indeplinesc o functie docimologica, adica de examinare si notare.
Testul docimologic prezinta urmatoarele avantaje:
- are un grad mare de obiectivitate;
- prezinta regurozitate in masurarea didactica si in aprecierea modului de rezolvare a problemelor continute;
- permit obtinerea de rezultate multiple
- se pot construi relativ usor
- dezv capacitatea de autoevaluare la elevi
Testul docimologic are urmatoarele componente:
- obiectivele didactice stabilite in corelatie cu continuturile de invatamant
- continuturile itemilor
- rezolvarile itemilor si modul de acordare a punctajelor
- performanta maxima specifica, care reprezinta nivelul comportamental maxim ce poate fi atins de elev;
- performanta minima admisa
Elementele din care se compune un instrument de evaluare, enunturi, intrebari simple sau structurate, probleme, exercitii de orice tip poarta numele de itemi.
Clasificarea itemilor: in functie de gradul de obiectivitate oferit de corectare :
- itemi obiectivi
- itemi semiobiectivi
- itemi subiectivi (cu raspuns deschis)
I. Itemi obiectivi, caracterizati prin :
- asigrarea obiectivitatii in evaluare si notare
- fidelitate ridicata
- permit un feed-back rapid
- capacitatea de a testa un numar mare de elemente de continut
1. Itemi cu alegere duala - alegerea raspunsului corect din doua variante posibile, de tipul : adevarat-fals, corect-incorect, da-nu, fapt-opinie, cauza-efect etc.
Avantaje :
- obiectivitate
- eficienta (pot acoperi un numar mare de obiective si de continuturi intr-un timp relativ scurt de testare)
- usurinta in notare
Limite :
- nu pot evalua creativitatea si nici capacitatea de sinteza
- pot fi rezolvati relativ usor prin ,,ghicirea,, raspunsului (sansa de 50%)
- utilizarea frecventa poate produce un efect negativ asupra invatarii
2. Itemi cu alegere multipla - acest item este format dintr-un enunt (premisa) urmat de un numar de optiuni din care elevul trebuie sa aleaga solutia corecta .
Avantaje :
- obiectivitate si fidelitate mare
- eficienta
- usurinta de notare
- posibilitate redusa de ,,ghicire,, a raspunsului
Limite :
- nu pot evalua creativitatea si capacitatea de sinteza
3. Itemii de asociere -acest item, presupune stabilirea unor corespondente, asocieri intre elementele distribuite pe doua coloane : pe una, premisele, iar pe cealalta solutiile.
Avantaje :
- obiectivitate si fidelitate mare
- eficienta
- usurinta in notare
Limite :
- nu pot masura rezultate ale invatarii situate la niveluri cognitive superioare precum analiza si sinteza
- utilizarea frecventa poate produce un efect negativ asupra invatarii
In realizarea itemilor de asociere tip pereche, pentru a evita ghicirea solutiilor prin eliminare, numarul acestora trebuie sa fie mai mare decat al premiselor.
II. Itemii semiobiectivi, caracterizati prin:
- pot testa o gama larga de capacitati intelectuale
- plaseaza elevul intr-o situatie cognitiva cu un grad de complexitate ridicat
- permit utilizarea unor materiale auxiliare
1. Itemii cu raspuns scurt/de completare - acest tip de item solicita elevul sa formuleze un raspuns scurt , sa completeze o afirmatie in asa fel incat aceasta sa dobandeasca sens si valoare de adevar.
Avantaje:
- validitate si aplicativitate mare
- evalueaza atat capacitatile cognitive inferioare, precum cunoasterea si intelegerea, cat si medii, precum aplicarea
- pot acoperi o arie ampla de continuturi cu ajutorul unui numar relativ de itemi
Limite:
- elaborarea raspunsului nu solicita dezvoltarea unor capacitati cognitive complexe precum analiza, sinteza si rezolvarea de probleme
In realizarea itemilor cu raspuns scurt, raspunsurile solicitate trebuie sa fie relevante pentru evaluarea unei abilitati.
2. Itemii de completare - sunt de fapt o varianta mai ,, pretentioasa,, a itemilor cu raspuns scurt. Ei solicita producerea unui raspuns al carui rol este sa intregeasca un enunt lacunar sau incomplet.
Avantaje:
- validitate si aplicabilitate mare, evalueaza atat capacitatile cognitive inferioare (cunoastere si intelegerea) cat si medii precum aplicarea
- pot acoperi o arie ampla de continuturi
Limite:
- elaborarea raspunsului nu solicita dezvoltarea unor capacitati cognitive complexe precum analiza, sinteza, rezolvarea de probleme.
In realizarea itemilor de completare, formularile prea ample ale cerintelor sunt de evitat.
3. Intrebari structurate - sunt itemi care contin mai multe sarcini de lucru si care fac trecerea de la itemii obiectivi la itemii subiectivi.
Este vorba de un anumit numar de aplicatii avand ca punct de plecare acelasi material-suport (un text, o harta, o ilustratie).
Avantaje:
- permit utilizarea unor materiale suport stimilative
- ofera posibilitatea testarii unei game largi de abilitati
- se pot realiza cerinte variate ca si grad de dificultate
Limite:
- este dificil de apreciat gradul de dificultate al cerintelor
- schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece ea trebuie sa aiba in vedere o varietate de modalitati de exprimare a solutiilor
In realizarea intrebarilor structurate, materialul-suport trebuie sa fie adecvat nivelului de intelegere al elevului .
III. Itemii subiectivi -caracteristici generale:
- permit evaluarea unor rezultate complexe ale invatarii, abilitati de tip analiza, argumentare, sinteza
- corectarea si notarea nu prezinta un grad mare de obiectivitate
- sunt proiectati si utilizati pentru obiective si situatii de evaluare in care intereseaza in mod deosebit demersul subiectului in producerea unui raspuns, nu intotdeauna unul singur posibil si corect.
Rezolvarea de probeleme acest tip de item se refera la o situatie-problema, sarcina de lucru in care elevul se confrunta, in general, cu un caz pentru care nu exista o solutie invatata anterior, o unica solutie. Scopul este de a pune elevul sa-si foloseasca cunostintele si deprinderile insusite la obiectul respectiv, dar nu numai, pentru a formula o posibila solutie a problemei.
Avantaje:
- poate fi utilizata in cadrul oricarei discipline
- permite folosirea de materiale-suport
- ofera posibilitatea testarii unei game largi de abilitati
- stimuleaza gandirea critica
Limite:
- schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece exista o varietate de modalitati de exprimare a solutiilor
- necesita mult timp pentru evaluare
In realizarea rezolvarilor de probleme , situatia-problema trebuie sa fie in concordanta cu varsta si nivelul de pregatire al elevului, iar formularea cerintelor sa fie adecvata obiectivului de evaluare.
In realizarea itemilor de completare, formularile prea ample ale cerintelor sunt de evitat.
3. Intrebari structurate - sunt itemi care contin mai multe sarcini de lucru si care fac trecerea de la itemii obiectivi la itemii subiectivi.
Este vorba de un anumit numar de aplicatii avand ca punct de plecare acelasi material-suport (un text, o harta, o ilustratie).
Avantaje:
- permit utilizarea unor materiale suport stimilative
- ofera posibilitatea testarii unei game largi de abilitati
- se pot realiza cerinte variate ca si grad de dificultate
Limite:
- este dificil de apreciat gradul de dificultate al cerintelor
- schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece ea trebuie sa aiba in vedere o varietate de modalitati de exprimare a solutiilor
In realizarea intrebarilor structurate, materialul-suport trebuie sa fie adecvat nivelului de intelegere al elevului .
III. Itemii subiectivi -caracteristici generale:
- permit evaluarea unor rezultate complexe ale invatarii, abilitati de tip analiza, argumentare, sinteza
- corectarea si notarea nu prezinta un grad mare de obiectivitate
- sunt proiectati si utilizati pentru obiective si situatii de evaluare in care intereseaza in mod deosebit demersul subiectului in producerea unui raspuns, nu intotdeauna unul singur posibil si corect.
Rezolvarea de probeleme acest tip de item se refera la o situatie-problema, sarcina de lucru in care elevul se confrunta, in general, cu un caz pentru care nu exista o solutie invatata anterior, o unica solutie. Scopul este de a pune elevul sa-si foloseasca cunostintele si deprinderile insusite la obiectul respectiv, dar nu numai, pentru a formula o posibila solutie a problemei.
Avantaje:
- poate fi utilizata in cadrul oricarei discipline
- permite folosirea de materiale-suport
- ofera posibilitatea testarii unei game largi de abilitati
- stimuleaza gandirea critica
Limite:
- schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece exista o varietate de modalitati de exprimare a solutiilor
- necesita mult timp pentru evaluare
In realizarea rezolvarilor de probleme , situatia-problema trebuie sa fie in concordanta cu varsta si nivelul de pregatire al elevului, iar formularea cerintelor sa fie adecvata obiectivului de evaluare.
In cadrul sist. de invatamant evaluarea are urm. functii:
1. Functia de constatare si diagnosticare a performantelor obtinute de elevi, explicate prin factorii si conditiile care au dus la succesul sau insuccesul scolar (factori psihologici, de natura pedagogica, sociala, factori stresanti;
2. Functia de regalre si perfectionare continua a metodologiei instruirii pe baza informatiilor obtinute din explicarea factorilor si a conditiilor ce au determinat rezultatele la invatatura.Aceasta functie se realizeaza prin feed-back;
3. Functia de informare a parintilor elevilor si a societatii cu privire la rezultatele si evolutia pregatirii elevilor in scoala pt integrarea lor socio-profesionala;
4. Functia motivationala , de stimulare a interesului pentru invatatura, autocunoastere si autoapreciere corecta, in raport cu obiectivele invatarii scolare;
5. Functia de predictie (prognostica) si de decizie privind desfasurarea in viitor a activitatii instructiv-educative in scopul ameliorarii ei pe baza cunoasterii cauzelor ineficientei;
6. Functia de selectionare si clasificare a elevilor in raport cu rezultatele scolare obtinute;
7. Functia formativ -educativa , de ameliorare a metodelor de invatare folosite de elevi , de stimulare si optimizare a invatarii si de consolidare a competentelor scolare;
8. Functia de perfectionare si inovare a intregului sistem scolar;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu